Miroase a ploaie azi.
Mama imi aduce placinta cu mere si vin de Panciu.Vin negru, inrudit cu nefiinta.
Se aude Glass cu muzica lui de septembrie din filmul "Orele".
Cainii mei mari sunt la ferestre.
Pe rafturi: Kierkegaard, Turgheniev, Erofeev, Grushin.
Lumina aceea care nu arde ci mangaie se instaleaza in camera.
Giurgiu respira a toamna. Sunt acasa.
Visniec sta pe pat cu acelasi sindrom de panica din orasul luminilor. Cainii elibereaza din piepturi mari latrat pe note joase.
Sunt acasa.
Pe rafturi: Kierkegaard, Turgheniev, Erofeev, Grushin.
Acum imi amintesc. Incet, dar imi amintesc. Candva, pe poarta aia intrau tineri cu chitari. Candva pe poarta aia intra si tata anuntand ca are o bere rece. Ma chema sub bolta sa mai stam de vorba. Berea sloi, dar sufletele calde...
Prieteni care inca mai miros a scandura de scena imi telefoneaza. Mi e dor. Nu stiu daca de scena sau de ei. Nu stiu de cine mai mult.
Pe rafturi: Kierkegaard, Turgheniev, Erofeev, Grushin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tau aici. Va urma si aberatia mea in scurt timp.