Dorul de Balcik te sugruma in ianuarie.Atat de departe iti par mirosurile de alga si sare incat iti vine sa strigi.Le vrei inapoi.Prietenii Visosky si Bergenbier par ca se inteleg de minune cand te gandesti la Balcik.Ciudat cum un rus poate convietui cu un neamt...
Ti-a fost vreodata frica de Nebunie?Sau mai degraba frica de momentele de luciditate presarate peste nebunie?Cum o fi sa te trezesti nebun,alienat,cu toata lumea holbata la tine?
Ieri am oprit Tv ul si calculatorul.Am vrut sa aud doar secundarul bolnav al unui ceas.Am stins luminile mari.Am lasat doar o veioza agatata straniu de biblioteca.Am facut asta pentru ca simteam ca nu ma mai aud.Ca nu ma mai vad.Am realizat ca cel mai bine ma aud si ma vad in semi-intuneric.
Motani fantomatici trec timizi pe langa picioarele mele.Am unghii sparte si reci.Batranii se furiseaza prin spatele meu,tiptil,vorbind in soapta.Ca la priveghi.
Si din nou imi apare in retina Balcikul cu limbile lui de ciment agresand marea cand neagra cand violeta.Pescarusi mici striga langa urechea mea.
Inchide ochii.A fost o zi grea.
RAUTATEA E LIPSA EMPATIEI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tau aici. Va urma si aberatia mea in scurt timp.